Josh McDowell spune despre sine:Am fost un sceptic pana am inceput sa studiez serios ceea ce afirma despre sine Iisus Christos. In facultate am intalnit cativa colegi care m-au provocat sa studiez indeaproape credinta crestina.
Am raspuns provocarii, sigur ca voi putea dovedi crestinismul ca fiind fals, o religie bazata pe povesti frumoase care nu pot rezista confruntarii cu adevarul.
Dar cercetand in profunzime crestinismul, am fost socat. Am gasit fapte, nu fictiune. Am gasit atatea dovezi incat n-am putut ajunge decat la o singura concluzie, aceea ce Iisus Christos este Fiul lui Dumnezeu. El a fost crucificat, a murit si a fost inviat a treia zi.
Curand dupa aceasta descoperire, in urma cu 39 de ani, viata mea s-a schimbat complet datorita relatiei pe care am inceput-o cu Christos.
Studii
Initial a inceput pregatirea pentru o cariera politica inscriindu-se la colegiul Kellog din Michigan pentru a studia dreptul. Dupa convertirea sa la crestinism s-a transferat la Wheaton College din Illinois unde a fost licentiat in Economie si Afaceri in 1962.
A obtinut masterul in teologie absolvind Magna Cum Laude Talbot Theological Seminary in 1966.
In 1982 primeste un doctorat onorific in Drept acordat de Simon Greenleaf School of Law ca recunoastere a scrierilor si lucrarii sale.
Activitate:
Josh McDowell a conferentiat in 84 de tari, in peste 700 de universitati.Este autor si co-autor la peste 75 de carti dintre care a vandut mai mult de 10 milioane de copii.
Cele mai cunoscute lucrari ale sale sunt Marturii care cer un verdict si Mai mult decat un simplu tamplar.
Josh McDowell in Romania 
Stimate,
Vă mulţumesc pt comentariile lăsat pe vanblogh ! Şi eu vă citesc aici.
multumesc pentru comentariu. va astept si cu alte contributii!
Da, din nefericire cine vrea să creadă, crede orice ! Dar, am crezut că este o îndatorire creştină să demontezi din miturile zilei ca să se poată întrezări măcar un pic adevărul. Pentru credincioşi însă, am scris acest articol, ca să se “înarmeze” cu nişte argumente împotriva pretenţiilor absolut aberante ale filmuleţului şi fiindcă cei necredincioşi nu stau aşa cu mîna în sîn mulţumiţi că ceea ce ei cred este adevărul, ci atacă Biserica în mod sistematic. De fapt, filmul reprezintă un astfel de atac furibund instinctiv, fără nici un fel de raţiune sau temei în realitate, nu doar împotriva Bisericii, ci însăşi împotriva conceptului de autoritate, instituţiile politice ale statului fiind şi ele făcute ferfeniţă. Oricine cercetează un pic legendele antice ale respectivelor personaje cu care Isus este asemănat, va afla că nu se fac menţiuni ale naşterii din fecioară a lui Horus, a învierii din morţi şi altele, care în peliculă sînt date drept “paralelisme” incontestabile. Aceasta este o teză periculoasă care trebuie combătută!